Din engleza, “rat” poate sa insemne un “turnator”, ‘sifonar’.La fel ca sobolanii (rozatoarele) ei exista pretutindeni. Inainte de ’90 ei se numeau mai simplu “securisti”. Va dati seama ca fostii securisti nu si-au schimbat mentalitatea complet dupa revelionul lui 89-90. E imposibil sa schimbi un mod de viata radical, 180 de grade. Asa ca respectivii oameni au ramas cu respectivele deprinderi. Sunt curiosi, ii fute grija de oricine, de vecini, de prietenii prietenilor, de neamuri dar mai ales de vecini. Sistemul comunist ne-a aranjat “sardineste” sau “hamsieste” in cutii de fier beton cu foarte multe camarute, sa incapem multi, sa ocupam un spatiu restrans si sa fim usor de controlat. In acest mediu sobolanii prospera, se ingrasa imediat, hranindu-si corpurile infecte cu barfe si suspiciuni, manipuland si ascultand cu paharul peretii subtiri ai cutiei cu sardine. Degeaba esti tu un crap koi, mandru, ca dintr-o vorba, o iscoada, o idee, te transforma sobolanul in ghibort sau in guvide de neam prost. Dar lasand la o parte fabula, acesti sobolano-securisti exista si in ziua de azi. Poate nu mai sunt in acelasi numar mare ca inainte, ar fi fost culmea, dar inca mai exista. I-as imparti in doua grupe majore. Fostii securisti si securistii nativi.
Fostii securisti activau si in regimul ceausist iar acum se cred cumva in rezerva. Precum spionii trecuti in rezerva, inactivi, ei sunt mereu in expectativa, fiind oricand pregatiti sa raporteze, sa informeze si dezinformeze. Inca mai au obiceiul de a urmari lumea de pe fereastra din spatele perdelei albe sau inca mai arunca o geana pe vizorul usii la auzirea unui zgomot pe scara blocului. De regula se prezinta sub forma unor batrani puturosi, ursuzi, fara a avea o familie numeroasa, incruntati si bolnavi de diabet (ca restul batranilor de altfel),care nu au prieteni ci au doar cunostinte. Acestia inca suna la 955 si 961, refuzand sa imbratiseze ideea serviciului 112.
A doua categorie e formata din securistii nativi, pe care natura i-a inzestrat cu minunata calitatea de a fi muisti, bulangii si sifonari. Ei activeaza precum niste super eroi ai unei comunitati dezvoltate numai in mintea lor de oameni singuratici. Aparatori ai legilor scrise, mandrii reprezentanti ai societatii civile, cred ca rolul lor pe acest pamant este de a-si “turna” colegii de munca, vecinii, prietenii si oricine face ceva iesit din normalul perceput de micutul lor creier. Aparatori de vaza ai locurilor de parcare din oras, acestia nu poseda masina. Ei se plimba pe jos, cu un mijloc de transport in comun sau nu se deplaseaza deloc. De regula ocupa posturi in politie (ma refer aici doar la posturile in care nu este nevoie de o scoala de specialitate cum e academia), politie comunitara ( fostii gardieni publici), multinationale (sunt de regula sefi mai micuti, sefuti) si in institutii publice.
Dar indiferent de jobul pe care il au sau nu il au, si securistii nativi si fostii securisti ai vremurilor apuse au aceleasi lucruri in comun. Ei stiu unde sa sune si cand sa sune. Faci un chef? Iti bateau mai demult in teava, acum direct in tavan sau in podea. Daca nu merge asa, vor suna la usa sau la telefon (fostii securisti inca sunt nostalgici si folosesc pe deplin telefonul fix), dar indiferent prin ce metoda se vor face auziti, nemultumirea lor se va face auzita! :) Ai venit mai tarziu acasa? Beat? Rupt? Sa nu te astepti sa fi salutat a doua sau a treia zi cand te vezi cu el/ea. Indiferent cat sunt de ramoliti sau vai de pula (steaua) lor, acesti “oameni” au principii, iar tu,betivul satului esti cu mult sub nivelul lor pe scara sociala. Esti un paduche nichelat si doar atat. Ai parchat pe un alt loc de parcare, iti vor atrage atentia, iti vor ridica stergatoarele, sau chiar iti vor desumfla rotile. Unii dintre ei ar putea recurge la acte violente si sa-ti taie cauciucurile, sa-ti puna cuie/suruburi la roti sau sa-ti rupa o oglinda si sa-ti sparga parbrizul la fel cum am patit eu la Alfa.
Dar mai nou, daca o parchezi nu chiar pe un loc de parcare ci in apropierea lui, nederanjand pe nimeni (nici pietoni, nici masini, nici iarba, nici furnici) ei suna la ridicari auto. Si ei vin, ti-o ridica, iti lasa un semn si tu te scapi de 500 de lei ca sa-ti recuperezi masina. Si securistul nu are masina, sau daca are ea sta mai tot timpul nemiscata. Insa prin acesta modalitate el da o lectie tuturor. O lectie sa le fie invatatura de minte tuturor care decid sa se apropie de vizuina lui si sa-i perturbe lui raza vizuala prin simpla lor prezenta. Care dintre voi, cititorilor, aveti in agenda telefonului sau notat pe vreo hartie, numarul de telefon al biroului de ridicari auto? Sa-l aveti tot timpul la indemana ca sa puteti salva orasul. Cand mergeti la piata si observati pe unul parcat aiurea sa puteti arunca varza si ceapa si sa puneti mana pe telefonul ala sa-i aratati de ce meritati sa primiti cheia orasului. Sunteti cetateanul model, care desi nu-l vede nimeni, sunteti acel Atlas care tine pe umerii sai un oras intreg. Fara voi nu am mai progresa. Va multumim voua, sinistrii securisti! Iar cand veti face un accident vascular cerebral sau vreun infarct miocardic va doresc sa sunati din greseala la biroul de ridicari auto in loc sa sunati la 112! Sanatate!
