Nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă

(În natura) Nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă.

Cam asta era regula de bază la orele de chimie. Cu sloganul ăsta își începea profa lecția. Și imediat pe urmă mă întreba daca aparțin vreunui trib din Burkina Faso, pentru că, vezi doamne, aveam un cercel în ureche (comuniștii aștia...). Pentru cine este interesat, citatul mai sus menționat e al unui chimist francez, Antoine Lavoisier.

Citatul respectiv mi s-a părut pe cât de simplu în vorbe, pe atât de amplu în înțeles. Mi-a plăcut chimia, așa, ca idee (că faptic eram praf). Sau mai bine spus mi-ar fi plăcut să-mi placă chimia. Mai târziu, la o oră de chimie din cadrul masterului, proful ne-a atras la cursul lui din prima zi, spunându-ne o povestioară pe care am să o relatez foarte pe scurt:

• De ce femeile din Gura Râului sunt mai fertile decât cele din Vâlcea?

Pentru că:

• Tinerele din Gura Râului, acum în mileniul 3, secolul 21, au învățat că pot face sex de plăcere folosind protecție. Astfel riscul de a rămâne însărcinate a scăzut simțitor. Drept urmare, cele care au avut parte de surse de informare, au recurs la folosirea anticoncepționalelor. Buunn... băieții din Gura Râului apreciază asta! (Like!) Chestia cu anticoncepționalele ăstea e că se elimina renal. Așadar când Măriuca bagă pișulic în fiecare zi de câteva ori, ea de fapt elimină și o mică cantitate din acel anticoncepțional în rețeaua de canalizare. Anticoncepționalul nu este absorbit 100% de organism, așa că substanța eliminată renal are aceleași proprietăți ca ”leacul” în sine (la o scară evident mai mică). Ei bine această substanță activă odată ajunsă în rețeaua hidrografică, merge la vale liniștită, nicio stație de epurare fiind gândită sau având posibilitatea să o oprească. Din Cibin ajunge în Olt și uite așa ajunge în paharele vâlcencelor care spre deosebire de tinerele din Gura Râului, beau un pahar de apă care conține o doză (foarte mică ce-i drept) de anticoncepțional. Per ansamblu putem spune cu certitudine că valcencele sunt mai puțin fertile decât gurencele.

Mie mi-a plăcut tare mult modalitatea în care acel profesor a ales să-și prezinte materia studenților, pentru a-i atrage la cursul său.

Dar cu toate acestea, aș reveni la titlul acestei postări. Și aș spune că planeta asta are posibilitatea să ne găzduiască cât are ea chef și când nu mai are, să de dea ”eject” la toți. Dar mai degrabă vom găsi noi o modalitate în care să ne autodistrugem. Indiferent cât rău i-am provoca, planeta se regenerează într-un timp record. Putem să extragem aurul cu toată cianura din lume, putem sa tăiem 90% din păduri, să facem agricultură în locurile defrișate, să poluăm aerul și apa, să dam nucleare și bombe chimice...în natură nimic nu se pierde, totul se transformă. Și transformarea la forma ei inițială (când nu era picior de humanoid) se face cât ai clipi. Vă invit pe toți să vizionați un documentar super interesant despre cum s-ar descurca Terra fără oameni de azi încolo.

 Încălzirea globală a fost un curent atât de hipster acum câțiva ani de zile, încât erai penibil dacă nu credeai în ea. Devenise un fel de religie, cu adepți eco friendly, cu fete care spuneau nu lamei de ras, spary-urilor, baieți cu barbă, acnee și furunculi toți simpatizând cu Green Peace, deseori fiind observați pe vreo plajă împingând balene sinucigașe înapoi în mare. Oare cum se simt acești tineri hipsteri acum când au sosit informațiile conform cărora nu există niciun fel de încălzire globală ci dimpotrivă în ritmul acesta ne îndreptăm către un nou Ice Age.

 Cei mai optimiști și naivi dintre ei vor spune că mulțumită lor planeta se regenerează, alții vor lăsa capul jos recunoscând că s-au înșelat dar majoritatea vor respinge aceste fotografii din satelit. Mi se rupe de ei sincer, nu credeam în treaba asta nici atunci nici acum.

Nu o să fiu absurd să agreez o utilizare în exces a resurselor avute la îndemână pentru că îmi place aerul curat, apa curată, fauna și vegetația. De planetă, ca entitate, mi se rupe știind că nu pot să o influențez sub nicio formă. Nici în bine, nici în rău. După noi (oamenii) nu o să rămână nimic. Așa că să nu ne mai dăm rotunzi cum că am putea salva planeta, că nu avem de la ce o salva și indiferent cât ne-am strădui nu am putea realiza nici măcar o fărâmă din ce poate chiar ea să facă. Hai să ne gasim alte joburi sau ocupații decât să fumăm iarbă și să visăm frumos, cum suntem noi pe un  cal alb, eco, care mănâncă pet-uri și cacă O2, N și CO2. Să trăim sănătos, da, vreau. De asemenea îmi doresc ca cei care nu vor acest lucru, să poată să trăiască la rândul lor cum consideră de cuviință. Dar dacă vreau verdeață, doresc o comuniune cu natura, doresc liniște și pace, mă duc acolo unde o găsesc de fiecare dată când simt nevoia. Mă deplasez când nu-mi place într-un loc, că nu sunt copac. Și nu o să ies în stradă să militez pentru un pârâu în fața blocului, sau mai multe zone verzi. Sunt conștient că în primul rând locuiesc într-un oraș aflat în expansiune în care o problemă mai mare e aceea de a înghesui cât mai mulți locuitori și apoi de a le oferi cele mai bune condiții de trai. Așa că am să mă duc eu la zona aia verde până să ajungă ea în fața ușii. Nu îmi doresc să se materializeze proiectul RMGC doar pentru că nu-l materializăm noi, nu pentru bullshit-ul cu cianuri ci pentru că suntem o nație de pi*de ordinare care ne-am vinde și copiii pentru un kilogram de valută. Cum putem să trăim în paralel cu pericolul radiaților centralelor atomice așa putem trăi și cu pericolul de a fi otrăviți cu cianură. Același risc. Dar resursele alea....ălea-s problema!

Așa că screw Captain Planet, e mega gay! Și e și un erou înfrânt de proprile convingeri. Captain Planet Fail! Remember?

Captain Planet, he’s a hero

Gonna take pollution down to zero.....

by your powers combined, I am Captain Planet! 

.... The power is yours!...FAIL! :))