Această petrecere îl are ca organizator pe Cipi Hampu a.k.a. Ponei. Mulți îl cunoașteți din Sibiu sau de la 2X2. Party-ul e destinat tuturor prietenilor noștri și prietenii acestora, fără să fie un event de fițe și alte bălării. 10 lei intrarea (banii care acoperă muzica și luminile) restul de la bar (băutură, mâncare). Dacă ai drum prin Sibiu, dă o fugă la Ocna. Dacă ești în Sibiu, dă o fugă la Ocna. Dacă ești la Ocna și nu ești la petrecerea asta, ești degeaba la Ocna! :) Aaa...să nu uităm: programul începe de la 17:00 și ține până la ultimul petrecăreț. Baftaloc!

Mica țiganiadă

Zilele trecute am asistat la un întreg circ mediatic legat de moartea autoproclamatului rege al țiganilor. Pentru că toate televiziunile au fost prezente la eveniment, neputând să trimită nici măcar o echipă să transmită ceva de la Bâlea cu ocazia concursului nostru, am zis hai să văd și eu what is the fuss about. Moartea acestui ”rege” fără de regat m-a făcut să cred că voi putea asista gratuit la un salon auto rromânesc. N-a fost să fie! Cam slabuță oferta la capitolul auto (acesta era motivul real pentru care m-am dus să fac câteva fotografii). Plus de asta au fost mai mulți români și oameni de presă decât țigani! Le-am dat atâta importanță acestor paraziți ai societății încât o să ni se intoarcă înapoi cu vârf și îndesat. Anyway, vineri (căci de atunci sunt pozele) mi-am petrecut o mare parte din zi alături de Cristina, Andreea, Ioana, Cristopher (parcă) și Marlene. Cristopher e un neamț cu origini rusești care seamănă mai degrabă cu un turc. El venise în România să facă un film/documentar despre țigani. Filmase la Roșia niște puradei, niște pirande, iar acum moartea ”majestății sale” a picat la fix pentru proiectul lui. Marlene se plimba cu Lola, când, abordate de Andreea, ni s-au alăturat. Franțuzoaice din Lyon. Nu pentru mult timp deoarece Lola a luat o ocazie către Brașov, urmând să meargă la Transilvania Calling. Același lucru trebuia să-l facă și Marlene, dar a decis să rămână o zi în Sibiu să vadă și ea What is the fuss about. Plus de asta habar nu avea de Sibiu. Nimic! Francezi ignoranți! Merde! Ei bine ne-am îmbarcat toți în mașina Andreei și am plecat la Ocna Sibiului să vedem niște bordeie de țigani ca să le filmeze neamțul. Aici am văzut ceva incredibil, ceva ce nu credeam că există. La ieșire din Ocna către Topârcea există case construite în deal. Exact ca in The Hobbit sau Lord of the Rings. Săpat în deal. Vorba țiganului de acolo: Vara e răcoare, iarna e cald. Și e gratis! Al dracu și cu țiganii ăștia. De asta spun....vineri a fost ”țigănie” :)
















2X2 Race 2013




Pe departe cea mai mare realizare a mea de anul acesta a fost organizarea celei de-a doua ediții 2X2 Race. Nu neapărat că a fost ceva super greu de realizat, care să necesite super mult timp sau resurse financiare foarte mari, pentru că exact asta a însemnat :) Dar, dar... este proiectul nostru de suflet (al meu și a lui Miță) și a meritat fiecare fir de păr alb din cap sau fiecare fir de păr pierdut.
 Am învățat atât de mult despre atât de multe lucruri! De exemplu: nu contează cât de mult suflet pui într-o acțiune, nu contează că respecți cu sfințenie un ghid de proiect, atunci când aplici la Consiliul Județean pentru finanțare pe domeniul sportiv și ai o competiție de alergare montană și nu o olimpiadă a micilor fermieri de pe valea Hârtibaciului, o să o iei in brațe! Bani - mumu! Fără explicații, fără motive. E mai interesant pentru cei din Consiliu Județean să aloce fonduri pentru cei care cară un porc în spate pe o anumită distanță decât să finanțeze un proiect într-adevar sportiv! Dar ne-am învățat minte, știm acum că trebuie să ne facem prieteni și cu dracu ca să trecem puntea.
Ce am mai învățat? Pai am învățat că media locală (TV) e de căcat. Întâmplarea a făcut ca așa zisul rege al țiganilor să fie pe patul de moarte tocmai când aveam noi concursul sus în Bâlea. Răspunsul lor: Ne pare rău, dar moare Cioabă, iar cei de la centru ne-au trimis acolo. 
Am mai învățat că nu e bine să lași foarte multe lucruri pe ultima sută de metri (lucru pe care îl știam și din ediția precedentă, însă inevitabil avea să se repete și ediția asta) și eu personal am învățat că daca tot fac pe MC-ul, trebuie să-mi și fac bine temele înainte de asta.
Ca să trec rapid în revistă ce a însemnat 2X2 Race 2013: cam 120 de participanți (nu au sosit în Bâlea cam 20 din cei deja înscriși pe site) dublu față de anul trecut. Participanții din toată țara la fel ca anul trecut. Am avut și un american! O surpriză frumoasă și pentru noi și pentru el. Mike făcea parte din expediția lui Adi Vălean pe Manaslu, iar Adi cu Vlad și Mike (toți trei aparținând expediției) au decis să facă un ultim antrenament pentru Himalaya alegând cursa noastră. Voluntari cred că am fost 30. Toți prieteni. Asta îmi place la noi. Spre deosebire de alte curse, unde se folosesc ca voluntari diferiți tineri din diferite organizații studențești, noi suntem numai noi, prieteni de-o viață, iar la 2X2, voluntarii se numesc organizatori. Toți!
Nu-mi încape foaia să le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat direct sau indirect pentru ca ediția din acest an să iasă așa cum trebuie așa că eu vă spun Mulțumesc! Iar dacă ești unul dintre ei, acest mulțumesc e pentru tine!
Am mai avut ediția asta: paste, tricouri tehnice (ceea ce nu am avut la prima ediție) și trofee pentru câștigători. Medaliile din nou au fost realizate și pictate manual de fetele noastre timp de trei zile. Afișul și dimplomele au fost realizate de Afu (Irina), iar eu cred că a făcut o treabă excelentă. De asemenea Adi Crapciu și Cătălina au tras niște fotografii inedite. La fel și Marius Miclea.
Dar mă întorc un pic la concurenți. La fața locului s-au înscris Ionuț Gălițeanu, Alexandru Itu și Nicușor Jinga. Ei aveau să cucerească podiumul la Elită exact în această ordine. Mai presus de asta, Ionuț Gălițeanu avea să ne lase mască, parcurgând întreg traseul (care e extraordinar de dificil și de tehnic) în 7 ore 58 de minute! 
La 2X2, cusa de suflet, s-a impus echipa Pedal to metal, Zsolt Kovacs și Radu Milea cu 9 ore 54 minute, la X1 a fost Florin Totalcă cu Daniel Florea cu 5h 39m, iar la X2 fetele: Oana Ciobanu și reprezentanta 2X2 Racing, tânara Cristina Trancă cu 5h 29m. Felicitări tuturor!

Un aerial view făcut de Ovi Sopa


Mai multe detalii găsiți pe pagina de facebook:

         www.facebook.com/2x2race








Diferența dintre Porn Sex și Real Sex. Vorba Iuliei, Nutella nu o să mai fie niciodată la fel! :)

Să ne bronzăm natural



Acum ca a venit vara, putem in sfârșit să ne bucuram de soare, de zile calduroase, de o ploaie calda, de toate minunățiile ăstea. Poate că în ultima vreme a fost mai înnorat, poate ca a fost mai rece decât în alți ani, însă indiferent cum ar fi fost, nu ai dreptul să mergi să te bronzezi...la solar!!!

Cui nu-i place bronzul?! (retorică) Și mie imi place să mă bronzez. Mi se pare un accesoriu fain pe timpul verii, iar cu timpul am dezvoltat și anumite strategii de cum să mă bronzez mai eficient, între ce ore, câte minute...etc.
Dar ca să înțelegeți de ce scriu acestea: am avut în lista de prieteni (pâna acum 30 de minute) o gagicuță, o fătucă, care tocmai a lăsat întregii lumi de știre că ea se află momentan la un salon de bronzat, un fel de grill uman, tigaia dry cooker de pițipoance. Pe langă faptul că nu pot să înțeleg de ce lumea merge la asemenea tâmpenii de aparate, care nu dăunează sănătății doar pentru că sunt relativ recent apărute și rezultatele se vor vedea în câțiva ani (exact ca la placile de azbest) , sunt de-a dreptul bulversat de decizile unora de a frecventa aceste cuptoare pe vatră în plină vară! Este absolut incredibil. Plus de asta, mai și primești întrebări din partea lor (tocmai ca să le răspunzi printr-un compliment, să se simtă mai bine, mai bronzate, mai ...) :
- Ooo, ce bronzat ești! Unde te-ai bronzat așa?
- Unde? La soare in pana mea, că nu în față la laptop pe facebook. Afară, acolo unde este lumină naturală, de la discul ăla mare, galben și rotund de pe cer, de-i zice lumea ”Soare”, de imită și el cum poate efectele unui solar din ăla la care mergi tu cu neamu tau cu tot de pițipoancă fir-ai a dracului!
Să zicem că ești narcisistă și că îți iubești corpul. E perfect, ne bucurăm pentru tine. Dar dacă-ți consideri corpul un templu de frumusețe, de ce nu-l hranești cu cele mai bune lucruri? De multe ori cele mai bune lucruri sunt gratis: apa, soare, somn, dragoste (ma refer la sex, dragostea costă! ), râs, etc. În schimb tu dormi 5 ore pe noapte, bei cola, te bronzezi la solar, dragoste mai răruț că-i mai drăguț (că you’re playing hard to get) și te trezești azi mâine că ai pungi sub ochi, cearcăne, icter de la cola aia ce ți-a nenorocit ficatul, psoriazis, riduri si un mic cancer de piele pe alocuri, iar ca sa fie peisajul complet, mai iei și un BTS (nu, nu e vorba de Banca Transilvania) după câteva luni de stat pe tușă.
Deci, corpul uman are și el un organ mare și greu pe numele său: piele. Ai grijă de organul ăsta cum ai grijă de stomac, de ficat și de ochii din cap! Dacă ești în stare să mă contrazici, luând apărarea saloanelor de bronzat, susținând că sunt sănătoase, înseamnă că ori ai un salon de bronzat, ori mergi la așa ceva și ți-au fiert ăia creierii in cuptor, dispărându-ți orice urmă de circumvoluțiune, ori ești prea prost/proastă. Dacă cumva te regăsești la a doua sau a treia variantă de raspuns, contez pe tine că te vei descurca să-mi dai unfriend! Baftă! Ne vedem la Raliul Sibiului!

AB-02-AXA

Iar m-a luat nervu... dupa ce ma întorc din parc, rupt în gură de la o alergare în viteză, ies frumos pe geam să mi se mai liniștească pulsul. Cu toate că parcul e plin de pițipoance si toate cefele late ieșite pe Strasse la campionatul national-mondial de halit bomboane agricole, cu o parcare în fața stadionului plină de cele mai tunate masini din ce n-a văzut Parisul, eu și cu Miță ne-am luat inima-n dinți și am dat din teniși....că de...noi am ieșit ca fraierii...la mișcare nu la defilare. Una peste alta, cu toate repulsiile oferite de minunatul parc Sub Arini, mi-am adus aminte ca am un stomac tare și am ajuns cu bine acasă.
Din tocul geamului meu, minunat poziționat către cea mai frumoasă stradă din oraș, văd cum parchează o mașina dubioasă. Un Mercedes E Class de prin 2002 în două culori. 2/3 maron si 1/3 negru. Cu geamuri evident negre. Cu jante, evident negre. Cu ceafă...evident LATĂ! Iese proprietarul autovehiculului Mercedes Benz cu numărul de înmatriculare AB-02-AXA în toată splendoarea lui, împreună cu niște acoliți și fac o tranzacție cu un bidon de motorină/benzină pentru o altă mașina parcată lângă a mea.
Toate bune și frumoase, zic. Până ce, mânca-ți-aș suflețelul tău, se apucă albanezul nostru să-și curețe bolidul. Bolid care de altfel era un monument al Kitsch-ului, cu dublă evacuare și pe stânga și pe dreapta pentru economicul 2L diesel de sub capotă (nu vă gândiți că era un AMG) Cu ce-si curață mașina? Cu o rolă de hârtie. Cu câtă? Cu toată! Asta in timp ce discuta cu amicul sau. După ce termină sulul, ce face primata? Îl rupe in doua-trei-cat mai multe bucățele, cât i-a permis musculatura atent lucrată la sală, invers proporțională cu cele două cifre ale IQ-ului său și le aruncă sub masină, lângă celelalte hârtii pe care le-a folosit. Eu îl felicit de la geam: Bravo bai țărane! Se uită rușinat (sper eu) in sus cu coada ochiului (deși cred ca nu avea nicio remușcare) și dă noroc cu amicul și țuști! Cu scârțâit de roți, cu hurduit de motor diesel, cu mult fum negru....dus a fost. Asta-i povestea lui AB-02-AXA, va rog felicitați-l oriunde l-ați vedea! Mă-sa sigur e mândră ca a adus pe lume, a înțărcat și a crescut un astfel de animal. Nu m-ar mira să aparțină de un veterinar mai degrabă decât de un medic de familie. Oricum, pe principiul ca din 3 în 5 oameni ajungi pe facebook la oricine, sper să ajungă să afle și el parerea mea (cred că nu sunt singur) despre ceea ce el reprezintă: o majoritate! Sa trăim bine!


Motocicliști

Pentru că nu m-am mai revoltat de mult pe nimeni, simt că e momentul să-mi descarc din nou bufferul din ce am mai adunat în mine în ultima vreme.
De când au dat căldurile, au apărut motocicletele. Tot mai multe, care mai de care, dar de regulă se respectă aceleași caracteristici: ieftină (până în 3000 de euro), neapărat vitezană și nu în ultimul rând...foarte, dar foarte zgomotoasă. Cui nu-i plac motocicletele ori e bou, ori minte. Și eu am avut și sper anul asta să am iar, însă dacă e ceva să mă dispere la o motocicletă e pilotul.
Probabil 10-20% din noii proprietari de vitezane se vor sinucide vara aceasta (intr-un mod sau altul) și sper din tot sufletul să li se poată recolta organe intacte pentru alții mai puțin norocoși. Aceștia nu sunt pasionați de motociclism, nu le curge benzină în sânge, sunt doar niște frustrați cu p*la mică care vor să epateze, sa dea bine la proaste când își ambalează ei motorul în treapta I-a. Probabil că habar nu au că sunt 6 viteze disponibile la piciorul stâng. Nuuu ei trebuie să meargă in 14000 de ture în treapta I sau II, adica cu +100km/h prin oraș ca să-i vadă proastele. Dacă se poate sa fie în tricou cu muschi și tatuaj, e perfect! Merge brici cu pantalonii scurți și șoșoni. Casca, dacă puteți...doar sprijiniți-o de cap, nu are rost să o legați strâns...n-aveți ce pierde. Important e ca mâna dreaptă să tragă încontinuu de accelerație. Altfel ești un mare PUSSY. Dacă nu ai mers cu 200km/h pe una din străzile de căcat din Sibiu...ei bine...ești un nime-ndrum, coate goale, penăr, fraier de gară! Toți acești ”motocicliști” vor umple rubricile ziarului Tribuna la ”comemorări,decese”; ceea ce-i un lucru bun, cineva trebuie să-i plătească și pe angajații celui mai vechi ziar din urbe. Ce e însă trist e faptul că în presă se vor scrie articole cum că a murit un motociclist!!! Ceea ce e cât se poate de fals! Nuu! A murit un cocalar, care pe langă vitezana de 600cm3 sau R1-le de 180 de cai, mai avea și un Benveu pisicuță cu care polua fonic alergătorii din Sub Arini în nenumăratele întâlniri cu cocalarii de prieteni de-ai lui. Eu aș face o regulă ca presa să se informeze un pic și să relateze știrile exact așa cum sunt ele: „În seara zilei de x.x.2013, un cocalar împreună cu curviștina de prietenă-sa, ambii retardați mintal, circulau pe B-dul Mihai Viteazul cu 180km/h când brusc în fața lor a aparut un sens giratoriu. Pilotul cocalar, nefiind obișnuit cu curbele (doar cu curvele) a pierdut controlul motocicletei și s-a împraștiat pe astfalt, dându-le de lucru celor de la SMURD. Menționăm că atât pilotul cât și pasagerul nu ne vor mai încurca pe străzi de acum încolo„

Ca o ultima chestie, din experiența mea de până acum.....nu mai plângeți motocicliștii...ca nu-s protejați, ca nu conștientizează conducatorii auto existența lor pe carosabil..ca pielea mea... NU! Aproape toate accidentele cu motocicleta sunt din vina motocicliștilor! Foarte, foarte puține sunt excepțiile.
Așa că....astfalt uscat celor care-l merită!